The black cat. Feelings (part two)

Se simtea pierduta in spatiu. Nu stia ce sa mai creada, ce sa mai faca, ce sa mai zica… Statea pur si simplu si se uita in gol, de parca raspunsurile la nelamuririle ei ar fi fost acolo, si le-ar fi stiut daca ar fi intins mana dupa ele. Dar nu er aasa de simplu. Se simtea obosita, nu mai vroia sa mai creada nimic, sa mai faca nimic, sa mai spuna nimic… Ii era dor de o imbratisare calda, de un sarut pasional, de o noapte alba dupa care sa nu se simta obosita. Parea ca a trecut o vesnicie de cand oricare din lucrurile astea s-a intamplat, desi trecuse aproape o zi de la ultimul sarut.

***

Se facea dimineata. Soarele era doar un disc rosu, la care te puteai uita fara sa ti se incetoseze vederea. Ii era inca putin somn, dar nu a deschis ochii, intorcandu-se pe cealalta parte a patului. A simtit cum respiratia lui i se plimba pe gat si pe ceafa, intr-un ritm lent, ca si cum nu ar fi vrut sa o trezeasca. A simtit cum isi lasa usor greutatea pe ea, si cum o ia in brate si incepe sa o sarute. A simtit cum el isi plimba mana prin parul ei, si o saruta din ce in ce mai pasional… Ii era frica sa deschida ochii, sa nu fie doar unul din visele ei…

Simtea cum saruturile coboara de pe buze pe gat, pe piept, pe umeri, din ce in ce mai infometate. Gemea usor de placere si nu facea nici o miscare; era ca o papusa in bratele lui…

Ei tot ii era frica sa deschida ochii….